De ce ar trebui sa ne intereseze ce este inflatia?
Nu exista nicio indoiala: inflatia creste in toate economiile lumii si pare ca este pe buzele tuturor in ultima vreme.
Inflatia apare in general atunci cand avem un dezechilibru intre cerere si oferta. Cand cererea este prea mare fata de oferta, producatorii cresc preturile si apare inflatia. Asta inseamna ca mai toate preturile, de la cele ale alimentelor pe care le consumam zi de zi, la benzina pe care o folosim pentru transportul zilnic si la facturile utilitatilor, la hainele pe care le imbracam cresc. Cu cat acest trend continua, cu atat puterea de cumparare a banilor nostri scade.
Astfel, inflatia se traduce de fapt prin scaderea puterii de cumparare a populatiei. Daca azi cumparam un anumit numar de produse cu 100, la o inflatie de 10%, tot cu 100 de lei ne permitem mai putine produse. Un alt exemplu: daca avem 10.000 RON in cont la banca, la un nivel al inflatiei anual de 10%, vom pierde 1000 de RON intr-un an.
Inflatia este cauzata atat de evenimentele nefavorabile din punct de vedere sanitar si politic, care au dus la inchiderea fabricilor, la inchiderea temporara a unor rute de transport(ducand la scaderea ofertei de produse), dar si de faptul ca noi consumatorii am avut economii mai mari in acesti ani de pandemie si izolare, ceea ce a dus la cresterea cheltuielilor(cerere crescuta).
Desi inflatia se calculeaza ca un numar unic care se aplica unei economii, fiecare dintre noi resimte diferit cresterile de preturi, pentru ca fiecare cheltuim banii pe lucruri diferite.
Studiile arata ca efectele sunt mult mai mari pentru oameni cu venituri mai mici. Familiile cu venituri mici cheltuiesc cea mai mare parte din bani pentru nevoi: alimente, chirie/rata, facturi, imbracaminte. Daca familiile bogate se confrunta cu inflatie si salariile lor nu tin pasul, reduc concediile sau mesele in oras. O familie cu venituri mici poate fi nevoita sa reduca din costuri esentiale, precum mancarea.
Oamenii cu venituri mai mari compenseaza de multe ori cresterile preturilor prin venituri mai mari.
Preturile cresc mai mult pentru nevoile de baza decat pentru articolele de lux, din punct de vedere procentual. Economistii numesc acest fenomen “inegalitatea inflatiei”.
Care sunt cele mai cunoscute tipuri de inflatie?
- *Inflatia “taratoare”, cand preturile cresc cu 3% pe an sau chiar mai putin. Este considerata buna pentru ca incurajeaza consumul si duce la o crestere a economiei.
- *Inflatia “plimbatoare”, cand cresterea preturilor este situata intre 3% si 10%.
- *Inflatia galopanta, cand inflatia ajunge la 10% sau mai mare. Banii isi pierd valoarea foarte rapid, iar veniturile firmelor si salariile angajatilor nu pot tine pasul cu costurile si preturile. In Romania am avut inflatie galopanta in anii 1999-2004.
- *Hiperinflatia, cand preturile cresc cu peste 50% pe luna. In Romania am avut hiperinflatie in anii 1991-1994 si in 1997, cand preturile au crescut si cu 256% pe an. Hiperinflatie a fost si in Germania in anii 1929, in Zimbabwe in 2000 si in Venezuela in anii 2010.
- *Stagflatia are loc atunci cand cresterea economica stagneaza, dar preturile cresc.
O inflatie mai mare poate fi favorabila pentru cei care au datorii cu rate fixe. Insa poate fi extrem de grea pentru persoanele cu venituri fixe, cum ar fi pensionarii(pensii) sau studentii(burse).
Ciclurile economice
Inflatia nu este un eveniment izolat, ea face parte din cele patru cicluri economice: expansiune, varf, contractie, pragul limita.
- In faza de expansiune cresterea economica este pozitiva, cu o rata a inflatiei sanatoasa, intre 2% si 3%.
- A doua faza este “varful”, momentul in care se termina expansiunea si incepe contractia.
- In timpul contractiei economice asistam la un declin, cand rata de crestere devine negativa. Daca dureaza suficient, poate duce la o recesiune.
- Pe masura ce se continua tendinta descendenta, ajungem la punctul de “prag limita”, cand se termina contractia si reincepe expansiunea. Rata inflatiei incepe sa creasca, iar ciclul se repeta.
In loc de concluzii
Ca o sumarizare, inflatie in sine poate fi un lucru bun, atata timp cat este mentinuta in limite considerate “sanatoase” din punct de vedere economic, intre 2% si 3%. De aceea, una dintre principalele tinte ale bancilor centrale este de a mentine rata inflatiei intre aceste intervale. Atunci cand se creeaza un dezechilibru intre cerere si oferta, iar cererea devine mult mai mare decat oferta, inflatia creste si poate atinge uneori cote foarte mari.
Una dintre cele mai cunoscute metode de a reduce inflatia este decizia bancii nationale de a creste rata dobanzii de referinta (ex: robor), pentru a descuraja populatia sa acceseze credite, ducand astfel la un consum mai scazut per total. Masuri impotriva inflatiei pot lua si guvernele, prin masuri fiscale restrictive, precum reducerea cheltuielilor publice pentru bunuri si servicii, prin cresterea taxelor etc. Reducerea prea mare a consumului este periculoasa, pentru ca poate duce la recesiune.
Ce as vrea sa retinem este faptul ca economia este ciclica. Vom asista la cateva crize economice de-a lungul vietii, vom vedea si inflatie mare si recesiuni. Este important insa sa ne pregatim pentru aceste evenimente din timp, prin gestionarea cat mai eficienta a banilor nostri, prin investitii, prin educatie.
Iti doresc sa iti fie bine!
